Skip to content

CUVÂNTUL 12, Pildă din Limonarul Sf. Sofronie

partea a IV-a – cuprins

Un creştin vrednic de încredere povestea cum o călugăriţă din Alexandria se îndeletnicea la casa ei în tot felul de fapte bune, pricinuitoare mântuirii sufletului, adică întru rugăciuni, în postiri, privegheri şi mai ales în fapte de milostenie. Pentru aceasta a pizmuit-o vrăjmaşul diavol, punând în inima unui tânăr, care se rănise de chipul ei, ca s-o tragă în cursă. O pândea mereu când ieşea din biserică şi mergând în urma ei îi zicea cuvinte ruşinoase. Iar călugăriţa se întrista foarte de aceasta.

Într-o zi văzând iarăşi că o urmăreşte, l-a chemat să vină către ea. El a alergat numaidecât cu bucurie văzând-o că se arată binevoitoare. Atunci ea îi zise: „Frate, ce bunătate ai găsit la mine de mă tulburi aşa?”. Răspuns-a tânărul: „Doresc ochii tăi mai mult decât orice lucru”.

Călugăriţa auzind aceasta şi-a scos ochii amândoi cu un briceag pe care îl purta la sine, zicând către tânăr: „Dacă tu te sminteşti pentru ochii mei, atunci eu nu vreau să-i mai am”. Văzând aceasta tânărul, că pentru el şi-a scos ochii, s-a umilit în sufletul lui şi, mergând într-o mânăstire, s-a făcut călugăr îmbunătăţit.

sus

p640

Partea a IV-a CUPRINS

Reclame