Skip to content

POZA MÂNĂSTIRII DE LA HOZEVA

cuprins

(Către cel care se miră
că plecăm din Mânăstire)

Ca să nu mai ai, Părinte,
Pentru noi nedumeriri
Dau în câteva cuvinte
„Poza” Sfintei mânăstiri:

Prea cinstit Lăcaşul nostru
Cu trecutul luminos
A ajuns la cei de astăzi
Ca un lucru de prisos.

Are astăzi doi Egumeni;
– Două moaşe la un prunc –
Care nu se văd cu anii,
Iar în taină se împung.

Unul poartă numai „titlul”
Însă este nevăzut;
Altul, care poartă greul,
Este nerecunoscut.

Unul are azi „metocul”
Şi nu dă pe-aici deloc,
Altul, care-i ţine locul
N-are lemnişor de foc.

Cu ideia că trimite
Stareţul cel de la vale,
Cei de sus ne cercetează
Cu provizia „agale”.

 
 

Ajutoarele de-afară
Care vin pentru sobor
Astăzi nimeni nu mai ştie
Unde se opresc din zbor.

Nu degeaba strigă mielul
(după cum a zis proverbul)
Că ce scapă de la capră
Le canoniseşte cerbul.

Astăzi grija mântuirii
Personalului sărman
A ajuns, (cum zice vorba):
„Gaură într-un noian”!

Iar atunci când vine boala
Înlesnire nu găseşti
Şi de nu te cauţi singur
Mori cu zile unde eşti.

Toate merg aşa de-a hoaţa;
Dacă judeci omeneşte,
Însă darul cel din ceruri
Totuşi nu ne părăseşte.

Căci de-a pururi Sfinţii noştri
Poartă grijă de cei vii
Şi ne ocrotesc în taină:
Ca şi maica pe copii.

M-rea „Sf. Gheorghe”
de la Hozeva 1953 Ian.

sus

p70 – p71

Partea I – Versuri – Cuprins