Skip to content

PRICINI UŞOARE DE MULTĂ VĂTĂMARE

cuprins

Dacă mintea noastră uită
Cunoştinţa cea de sine,
Zboară gândul totdeauna
La păcatele străine.

Iar la pomenirea morţii
Dacă nu suntem deprinşi,
Ne luptăm cu grija vieţii
Şi suntem mereu învinşi.

Când lăsăm de bună voie
Rânduiala rugăciunii,
Prinde mare îndrăzneală
Viermele deşertăciunii.

Băutura şi mâncarea
Folosind cu lăcomie,
Va veni pe capul nostru
Pacostea de trândăvie.

De năravul clevetirii
Dacă nu ne desbărăm
Cu înşelăciunea minţii
Mai pe urmă ne legăm.

Iar auzul şi vederea
Dacă nu le stăpânim
Mare pagubă la suflet
Totdeauna suferim.

Când năravul rău cloceşte,
Nefiind mărturisit,
Scoate puişori de patimi
Cari rod necontenit.

4 Noiembrie 1956,
Schitul Sf. Ana – Hozeva

Nota web-site: aceste versuri
apar si in poezia
DIAGNOZA SUFLETEASCA

sus

p118 – p119

Partea I – Versuri – Cuprins

Anunțuri