CHEMAREA FIULUI PIERDUT

 

cuprins

 

Vino, fiul meu iubit, Din amăgitoare căi, Ca din nou să te îmbrac În „podoaba cea dintâi”!Cu zdrobirea inimii, Tu bătând la uşa mea, Voi ieşi atunci cu dor Spre întâmpinarea ta. Pe grumazul tău căzând, Sărutarea îţi voi da Şi cu glas înduioşat, „Fiul meu” te voi chema. Îţi voi da sandale noi, Haine bune şi inel Şi voi face prânz bogat Dintru cel mai gras viţel. Toată casa mea atunci Dănţuind va prăznui Pentru „Fiul cel pierdut”, Care iarăşi va veni.

 

p81 – p82

 

Partea I – Versuri – Cuprins